Descriere specie:
Brazilian Salmon Pink Bird-eating Tarantula (Lasiodora parahybana) este un păianjen relativ mare originar din nord-estul Braziliei, de unde denumirea comună. Acest păianjen poate ajunge la 20-25 cm. Femelele mari pot cântări până la 100 de grame. Această tarantulă este una dintre cele mai mari din lume. În sălbăticie, această tarantulă este cunoscută ca fiind un prădător pentru unii şerpi mici.
Astăzi au devenit populare ca animale de
companie, deşi nu este recomandată pentru începători, deoarece acestea
sunt rapide, mari, pot arunca cu picioarele fire de păr cu efect
iritant, dacă se simt ameninţate. Nu se grăbesc să muşte, dar colţii lor
pot aduce injurii serioase. Este recomandata incepatorilor doar daca este mica pentru a-i observa de mic comportamentul ei.
Intretinere:
Aceste arahnide pot fi întreţinute destul de uşor într-un terariu de 3 ori mai mare decât dimensiunea insectei cu picioarele întinse. Terariul nu trebuie să fie foarte înalt deoarece o cădere de la înălţime poate avea consecinţe grave, luând în considerare dimensiunile insectei. Având în vedere caă este o specie terestră, lungimea și lățimea terariului sunt mai importante decât înălțimea, un terariu de 50 cm lungime, 30 cm lățime și 20 cm înălțime este recomandat pentru a găzdui un exemplar adult.
Această tarantula iubeşte un mediu umed,
umiditatea relativă se recomandă a fi cuprinsă în intervalul de 65-80%.
Ca substrat îl puteți folosi pe cel din fibra de cocos, acesta menținând foarte bine umiditatea necesară.
Cu toate acestea, deţinătorul ar trebui să fie conştient de faptul că
se poate forma mucegai de la umiditate foarte mare, aşadar ventilaţia
terariului este crucială. Temperatura în terariu trebuie să fie cuprinsă
între 25-28 grade.
Aceste arahnide pot fi întreţinute destul de uşor într-un terariu de 3 ori mai mare decât dimensiunea insectei cu picioarele întinse. Terariul nu trebuie să fie foarte înalt deoarece o cădere de la înălţime poate avea consecinţe grave, luând în considerare dimensiunile insectei. Având în vedere caă este o specie terestră, lungimea și lățimea terariului sunt mai importante decât înălțimea, un terariu de 50 cm lungime, 30 cm lățime și 20 cm înălțime este recomandat pentru a găzdui un exemplar adult.
Terariul ar trebui să fie dotat cu un
substrat gros şi un vas pentru apă. Faţă de alte tarantule, aceste
arahnide au nevoie de o hrănire diversificată (greieri, gândăcei,
şoricei cu vârsta de 1-5 zile de 2-3 ori pe lună).
Tarantulele mici ca şi vârstă au nevoie
ca în terariu să aibă o vizuină în care se pot ascunde, de obicei
adulţii nu sunt fricoşi.
Reproducere:
Lasiodora parahybana ajunge la maturitate în jurul vârstei de 2 ani. Au un ritm de creștere accelerat, crescând până la 15 cm lungime într-un singur an. Este o specie des întâlnită în hobby și foarte prolifică, un singur sac de ouă putând să conțină în medie 1200 de oua sau chiar peste 2000 uneori. Sacul este depus de obicei după 6 luni de la împerechere.
Naparlire:
Năpârlirea: procesul prin care tarantula îşi schimbă periodic exoscheletul. Acest proces poate să varieze în funcţie de dimensiunea sau specia tarantulei. Tarantulele tinere năpârlesc de câteva ori pe an, iar cele adulte o dată pe an sau la 2 ani. Procesul de năpârlire se desfăşoară în 3 etape:
1. perioada de pre-năpârlire ( tarantula poate să refuze hrana, pare letargică, pielea de pe abdomen se înnegreşte).
2. năpârlirea propriu-zisa (se lasa pe spate cu picioarele in sus si incepe procesul de naparlire, in aceasta etapa nu trebuie deranjata deloc tarantula)
3. perioada de după năpârlire: în aceasta etapa e bine să nu se ofere hrană tarantulei ( la tarantulele tinere durează între 4-6 zile până se întăreşte exoscheletul, pe când la cele adulte poate să dureze între 1-3 săptămâni).
Lasiodora parahybana ajunge la maturitate în jurul vârstei de 2 ani. Au un ritm de creștere accelerat, crescând până la 15 cm lungime într-un singur an. Este o specie des întâlnită în hobby și foarte prolifică, un singur sac de ouă putând să conțină în medie 1200 de oua sau chiar peste 2000 uneori. Sacul este depus de obicei după 6 luni de la împerechere.
Naparlire:
Năpârlirea: procesul prin care tarantula îşi schimbă periodic exoscheletul. Acest proces poate să varieze în funcţie de dimensiunea sau specia tarantulei. Tarantulele tinere năpârlesc de câteva ori pe an, iar cele adulte o dată pe an sau la 2 ani. Procesul de năpârlire se desfăşoară în 3 etape:
1. perioada de pre-năpârlire ( tarantula poate să refuze hrana, pare letargică, pielea de pe abdomen se înnegreşte).
2. năpârlirea propriu-zisa (se lasa pe spate cu picioarele in sus si incepe procesul de naparlire, in aceasta etapa nu trebuie deranjata deloc tarantula)
3. perioada de după năpârlire: în aceasta etapa e bine să nu se ofere hrană tarantulei ( la tarantulele tinere durează între 4-6 zile până se întăreşte exoscheletul, pe când la cele adulte poate să dureze între 1-3 săptămâni).